Grupa mică

Omida mâncăcioasă

Copiii sunt mâncăcioși precum omizile și se satură foarte greu. Copiii sunt dornici de informații, cunoștințe, senzații, experiențe, reușite în procesul de învățare, afecțiune, activități multiple, stimulare. Copiii nu stau liniștiți, până când toate aceste necesități nu le sunt îndeplinite.

În cadrul grupei mici, suntem determinați să hrănim aceste mici omide. Dorim să le oferim posibilitatea de a explora și de a percepe mediul înconjurător cu toate simțurile. Toate acestea se petrec într-un ritm cotidian ordonat, pentru a le oferi micuților siguranță, stabilitate și încredere.

 

Punctele cheie ale activității noastre sunt:

Percepeția cu toate simțurile

Aceasta înseamnă a simți, a vedea, a auzi, a mirosi, a gusta, a vorbi, a descoperi și a palpa. Învățarea se realizează stimulând toate simțurile. Copiii descoperă și cuceresc astfel lumea lor. Percepția la această vârstă este un proces continuu și este unul din principalele momente pentru un copil din grupă mică. Dezvoltarea senzorială stimulează în același timp dezvoltarea cognitivă. Aceste două forme de dezvoltare sunt strâns legate de dezvoltarea vorbirii și a gândirii. Percepția cu toate simțurile necesită atenție, concentrare și continuitate. Pentru a atinge toate aceste obiective, familiarizăm copiii cu informații despre culoare, mărimi, forme, cantități, spațiu și timp, ordonare și clasificare, realizarea de conexiuni și numirea verbală a acțiunilor.

 

 

Stimularea mișcării și a jocului

Copiii au nevoie de multă mișcare și de experiențe intensive, cu implicarea tuturor simțurilor. Pe această bază se pot dezvolta abilitățile, cum ar fi echilibrul, percepția de sine, orientarea în spațiu, coordonarea brută și sensibilă a mișcărilor precum și integrarea simțurilor. Relaxarea este strâns legată de mișcare. În acest sens, apelăm la jocuri de relaxare și povești, muzică și masaj și oferim astfel copiilor un sentiment de protecție și o stare de bine.

 

Transmiterea competențelor…

 

… în domeniul personal

  • Insuflarea unui sentiment pozitiv al propriei valori și dezvoltarea încrederii în sine
  • Dezvoltarea încrederii în propriile abilități și puteri
  • Cunoașterea propriilor sentimente și necesități, acceptarea acestora și învățarea modului de gestionare a sentimentelor
  • Dezvoltarea bucuriei, a plăcerii spre o anumită activitate și a curiozității
  • Găsirea echilibrului interior între repaus și mișcare
  • Învățarea unei atitudini participative, precum și a abilității de a spune „nu”
  • perceperea propriilor puncte forte, a înclinațiilor și a punctelor slabe
  • dezvoltarea rezistenței și a capacității de lucru

 

… în domeniul social

  • introducerea în societate și în grup, asimilarea bucuriei de a face parte dintr-un grup
  • găsirea propriului rol, încercarea diverselor roluri și familiarizarea cu acestea
  • dezvoltarea și percepția sentimentului de grup
  • învățarea formelor de joacă în grup
  • formarea și dezvoltarea de conexiuni și legături cu noi persoane de referință precum și cu alți copii
  • învățarea și acceptarea regulilor și a limitelor, acceptarea consecințelor
  • învățarea modurilor de soluționare corectă a conflictelor
  • învățarea generozității, a abilității de a împărți cu ceilalți

 

… în domeniul cognitiv

  • învățarea conceptelor
  • participarea la exerciții practice și învățarea diverselor acțiuni utile în viața cotidiană
  • întâlnirea și experimentarea mediului înconjurător și a naturii
  • dezvoltarea simțului de orientare
  • percepția senzorială
  • realizarea de conexiuni logice
  • învățarea culorilor
  • asimilarea de cunoștințe corespunzătoare vârstei

 

… în domeniul coordonării brute și sensibile a mișcărilor

  • bucuria activității fizice
  • experimentarea bucuriei de mișcare prin ieșiri zilnice în aer liber
  • dezvoltarea capacității de a se mișca „liber” în spațiu, fără a se simți limitați
  • cunoașterea și asimilarea modurilor de deplasare
  • menținerea echilibrului
  • exerciții săptămânale de învățare a mișcării, desfășurate la interior sau în aer liber
  • abilitățile motorii fine sunt dobândite și dezvoltate în continuare, de exemplu ruperea, tăierea, pictatul, îmbrăcarea și dezbrăcarea, construirea, modelarea, lipirea

 

… în domeniul comunicării

  • dezvoltarea și asimilarea mimicii, a articulării și gesticii
  • dezvoltarea bucuriei de a vorbi
  • învățarea prin imitare
  • învățarea exprimării verbale a dorințelor, sentimentelor și necesităților
  • experiențe prin comunicare verbală
  • învățarea modului de inițiere a unei conversații
  • învățarea ascultării concentrate
  • dezvoltarea vocabularului, formarea de concepte și propoziții


§  Activitățile de stimulare a vorbirii sunt o parte importantă a activității cotidiene în cadrul grupei mici!

 

Jocul liber

 

Jocul liber reprezintă o componentă semnificativă a activității noastre zilnice.

 

Copiii au posibilitatea de a alege singuri cu cine, unde și cât timp doresc să se joace, să modeleze, să construiască, să conducă mașinuțe, pentru a recunoaște astfel care le sunt interesele, dorințele și nevoile și pentru a le da curs.

Pentru noi toți este foarte important ca fiecare copil să se bucure de ceea ce face. Copiii învață să se bucure de grupul din care fac parte, dar și să fie singuri câteodată. Educatoarele sunt foarte apropiate de copii, îi alintă și le citesc din cărți cu povești, educându-le astfel bucuria relaționării directe cu alte persoane.

Copiii au la dispoziție zone și materiale de joacă diferite, spațiul fiind amenajat pe puncte de interes: colțul de construit, colțul cu păpuși, zona cu cărți etc. Astfel copiii pot să-și ia singuri jucăriile și cărțile de care au nevoie și astfel devin independenți și activi. În acest mod ei învață să se joace unii cu alții și să aibă grijă unii de alții.

Ieșirile zilnice în spațiul de joacă de la exterior generează experiențe importante pentru a aplifica astfel bucuria mișcării. Astfel, jocul liber oferă copiilor posibilitatea de a-și dezvolta personalitatea, de a acumula și de a procesa experiențe sociale, de a face cunoștință cu mediul înconjurător într-un mod adecvat vârstei și de a-și dezvolta abilitățile de comunicare și creativitatea.

Prin joc, copilul învață concentrarea, continuitatea, orientarea către un scop, înțelegerea structurilor jocului, procesarea informațiilor prin repetarea trăirilor, participarea.

 

 

Copiii sunt coordonați și susținuți de noi. Copilul învață independența și anumite deprinderi, acumulând în același timp experiență. Observarea și documentarea sunt foarte importante în timpul jocului liber. Noi observăm copiii și maniera lor e a se juca pentru a elabora formulare de monitorizare a evoluției lor, foarte utile în discuțiile cu părinții.

 

Perioada de acomodare

 

Deoarece faza de trecere din mediul familial la grupa mică este decisivă pentru copil, faza de acomodare este tratată cu maximă seriozitate în cadrul activității noastre pedagogice. Această perioadă constituie baza pentru toate activitățile pedagogice ulterioare desfășurate cu copilul, precum și pentru viitoarea colaborarea cu părinții.

Discuțiile sunt concepute astfel încât să asigure copilului suficient timp pentru a se obișnui, deoarece, în cele mai multe cazuri, acesta este momentul în care copilul se confruntă pentru prima dată cu separarea și despărțirea de familie.

 

 

Faza de acomodare trebuie să ajute copilul în procesul de adaptare la noua situație, pentru a se confrunta cu noul mediu și pentru a putea face față durerii, stresului și tristeții cauzate de separare. Scopul fazei de acomodare este de a elimina teama de separare a copilului de părinții săi. Această situație generează furie și tristețe: sentimentele puternice de furie și tristețe care apar și sunt exprimate în timpul acestui process, sunt elemente importante pentru a face față acestei noi situații. Specialiștii recunosc aceste sentimente, le acceptă și oferă sprijin fiecare copil, în funcție de nevoile sale individual.

 

Primele 8 săptămâni la grupa mică sunt considerate ca timp de acomodare pentru copiii nou-veniți.

 

Procesul de acomodare este discutat cu părinții și educatoarele înainte de intrarea copilului în grupă, fiind adaptat pe parcurs, în funcție de particularitățile fiecărui copil. În primele 4 zile însă, părinții trebuie să își facă timp să rămână la grupă, aproape de copil.

 

Grupa mijlocie și grupa de preșcolari

Principii generale / Metodică

Principii generale de educație la Grădinița Școlii Germane București

 

Suntem convinși că relațiile sunt elementare în viață. De aceea reușim să creăm împreună cu copiii la noi în grădiniță condițiile, care invită la formarea și trăirea acestor relații. În grupele noastre de copii cu vârste mixte și interculturale, jocul liber ocupă un loc important. Aici copiii pot învăța de exemplu să fie atenți unii cu ceilalți, să rezolve conflicte și dobândesc abilitatea de a construi relații pe propria răspundere. Considerăm că acest proces este una din sarcinile noastre principale.

 

Tu ești important pentru mine

  • În grupele mixte de copii, aceștia se percep uneori ca fiind mai mari, alteori mai mici, mai puternici sau mai slabi, ca având nevoie de ajutor. Astfel de experiențe sunt bază pentru înțelegerea diferențiată și pentru tratarea responsabilă a lucrurilor.

 

Sunt interesat

  • Întrebările copiilor sunt discutate cu întreaga grupă. Se caută împreună răspunsuri. Atunci când se acordă atenție intereselor manifestate de ei, aceștia își dezvoltă bucuria de a învăța și de a descoperi.

 

 

Eu aprofundez

  • Copiii învață într-un tot. Ei nu vor doar să privească lucrurile și să vorbească despre ele. Ei vor și să le palpeze, să le miroasă, să le guste, să le simtă, să experimenteze cu ele. Toate aceste activități sunt permise și stimulate în grădiniță. Percepțiile senzoriale ale copiilor sunt baza pentru o capacitate diferită de imaginație și de gândire. De aceea, copiii vin adesea cu pantalonii murdari și cu mâinile lipicioase acasă, însă numai astfel dobândesc toată experiența necesară și ulterior, la școală, vor fi capabili să gândească adecvat și să perceapă mental legăturile dintre lucruri.

 

Pot să fac ceva

  • Să se îmbrace și să se dezbrace singuri, să-și lege singuri papucii, să fie atenți să-și găsească mănușa pierdută, să șteargă singuri o băutură vărsată pe jos, toate aceste lucruri sunt mici pași spre marea independență.

 

Vreau să cunosc

  • Mobilul învățării este curiozitatea, și toți copiii sunt extrem de curioși. Acest lucru se dorește a se realiza în grădiniță și este, de asemenea, sprijinit.

 

 

Îndrăznesc

  • Să tăi cu cuțitul/foarfeca, să tăi cu fierăstrăul: copiii vor să facă aceste lucruri „cu adevărat”, și nu doar în joacă. La grădiniță, copiii au voie să gătească, să coacă o prăjitură, să meșterească, să planteze, să-și pună în aplicare propriile idei și încă multe altele.

 

Am o idee

  • Desenăm, meșterim, întruchipăm personaje, facem muzică, ne jucăm în nisip, jucăm și inventăm povești: grădinița oferă timpul, posibilitatea și libertatea necesare pentru forme proprii de exprimare. Astfel, copiii își dezvoltă inițiativa proprie și fantezia, își urmăresc ideile, găsesc căi proprii și soluții, sunt inventivi și creativi.

 

 

Asta fac cu plăcere

  • Programul grădiniței se orientează spre nevoile copiilor. O importanță deosebită se acordă jocului. Acesta le face plăcere copiilor, iar ceea ce aceștia fac cu plăcere, fac din toată inima. Timpul de joacă este timpul în care se concentrează asupra unui lucru, dezvoltându-și astfel răbdarea și perseverența.

 

Aparțin

  • A fi împreună cu ceilalți înseamnă în primul rând a te jucă cu ceilalți. În strânsă legătură cu acest lucru se află interesul de joacă în comun. În joacă, copiii planifică împreună, învață să-și susțină punctul de vedere, fac compromisuri, încheagă prietenii.

 

Am ceva de spus

  • A clarifica lucrurile într-o ceartă, a povesti ceea ce ai trăit, a planifica împreună o excursie, a fi întrebat despre propria părere, a putea să spui ceea ce vrei și ceea ce nu vrei, toate acestea te întăresc. Cine învață să se exprime verbal, cine se poate face înțeles de către ceilalți nu va rămâne neauzit și neînțeles sau neluat în seamă.

 

Am o sarcină

  • La grădiniță, copiii preiau sarcini din societate. Să pună masa, să strângă jucăriile după ce s-au jucat, să-i ajute pe ceilalți să se îmbrace, să aibă grijă de un coleg nou. Prin multe astfel de sarcini mărunte copiii învață să preia răspunderea pentru anumite activități și pentru activități comune.