Omida mâncăcioasă

Copiii sunt mâncăcioși ca niște omizi și se satură foarte greu. Copiii sunt avizi de informații, cunoștințe, senzații, experiențe, succese în învățare, înclinații, ocupare, stimulare, activitate. Copiii nu stau liniștiți, până când toate aceste necesități nu sunt îndeplinite.

În cadrul creșei, suntem determinați să îndestulăm aceste mici omide. Dorim să le oferim posibilitatea de a explora și de a percepe mediul înconjurător cu toate simțurile. Toate acestea se petrec într-un ritm cotidian ordonat, pentru a le oferi micuților siguranță, stabilitate și încredere.

 

 

Punctele cheie ale activității noastre sunt:

 

Perceperea cu toate simțurile

Aceasta înseamnă a simți, a vedea, a auzi, a mirosi, a gusta, a vorbi, a descoperi și a palpa. Învățarea se realizează stimulând toate simțurile. Copiii descoperă și cuceresc astfel lumea lor. Percepția la această vârstă este un proces continuu și este unul din principalele motoare care antrenează un copil de creșă. Dezvoltarea senzorială stimulează în același timp dezvoltarea cognitivă. Aceste două forme de dezvoltare sunt strâns legate de dezvoltarea vorbirii și a gândirii. Percepția cu toate simțurile necesită atenție, concentrare și continuitate. Pentru a atinge toate aceste obiective, familiarizăm copiii cu informații despre culoare, mărimi, forme, cantități, spațiu și timp, ordonare și clasificare, realizarea de conexiuni și numirea verbală a acțiunilor.

 

Stimularea mișcării și a jocului

Copiii au nevoie de multă mișcare și de experiențe intensive, cu implicarea tuturor simțurilor. Pe această bază se pot dezvolta abilitățile, cum ar fi echilibrul, percepția de sine, orientarea în spațiu, coordonarea brută și sensibilă a mișcărilor precum și integrarea simțurilor. Relaxarea este strâns legată de mișcare. În acest sens, apelăm la jocuri de relaxare și povești, muzică și masaj și oferim astfel copiilor un sentiment de protecție și o stare de bine.

 

 

Transmiterea competențelor…

 

… în domeniul personal
  • Insuflarea unui sentiment pozitiv al propriei valori și dezvoltarea încrederii în sine
  • Dezvoltarea încrederii în propriile abilități și puteri
  • Cunoașterea propriilor sentimente și necesități, acceptarea acestora și învățarea modului de gestionare a sentimentelor
  • Dezvoltarea bucuriei, a plăcerii spre o anumită activitate și a curiozității
  • Găsirea echilibrului interior între repaus și mișcare
  • Învățarea unei atitudini participative, precum și a abilității de a spune „nu”
  • perceperea propriilor puncte forte, a înclinațiilor și a punctelor slabe
  • dezvoltarea rezistenței și a capacității de lucru

 

… în domeniul social
  • introducerea în societate și în grup, asimilarea bucuriei de a face parte din grup
  • găsirea propriului rol, încercarea diverselor roluri și familiarizarea cu acestea
  • dezvoltarea și percepția sentimentului de grup
  • învățarea formelor de joacă în grup
  • formarea și dezvoltarea de conexiuni și legături cu noi persoane de referință precum și cu alți copii
  • învățarea și acceptarea regulilor și a limitelor, suportarea consecințelor
  • învățarea modurilor de soluționare corectă a conflictelor
  • învățarea generozității, a abilității de a împărți cu ceilalți

 

… în domeniul cognitiv
  • învățarea conceptelor
  • participarea la exerciții practice și învățarea diverselor acțiuni utile în viața cotidiană
  • întâlnirea și experimentarea mediului înconjurător și a naturii
  • dezvoltarea simțului de orientare
  • percepția senzorială
  • realizarea de conexiuni logice
  • învățarea culorilor
  • asimilarea de cunoștințe corespunzătoare vârstei

 

… în domeniul coordonării brute și sensibile a mișcărilor
  • bucuria de activitate fizică
  • experimentarea bucuriei de mișcare prin ieșiri zilnice în aer liber,
  • dezvoltarea capacității de a se mișca „liber” în spațiu, fără a se simți limitați
  • cunoașterea și asimilarea modurilor de deplasare
  • menținerea echilibrului
  • exerciții săptămânale de învățare a mișcării, desfășurate în sală sau în aer liber
  • copiii învață și dezvoltă mișcări sensibile cum ar fi desenul, decupajul, pictura, îmbrăcarea și dezbrăcarea, construirea, modelarea, lipirea

 

… în domeniul comunicării
  • dezvoltarea și asimilarea mimicii, a articulării și gesticii
  • dezvoltarea bucuriei de a vorbi
  • învățarea prin imitare
  • învățarea exprimării verbale a dorințelor, sentimentelor și necesităților
  • experiențe prin comunicare verbală
  • învățarea modului de inițiere a unei conversații
  • învățarea ascultării concentrate
  • dezvoltarea vocabularului, formarea de concepte și propoziții

 

Activitățile de stimulare a vorbirii sunt o parte importantă a activității cotidiene în creșă!

 

Jocul liber

 

Jocul liber reprezintă o componentă semnificativă a activității noastre zilnice.

 

Copiii au posibilitatea de a alege singuri cu cine, unde și cât timp doresc să se joace, să modeleze, să construiască, să conducă mașinuțe, pentru a recunoaște astfel care le sunt interesele, dorințele și nevoile și pentru a le da curs.

Pentru noi toți este foarte important ca fiecare copil să se bucure de ceea ce face. Copiii învață să se bucure de grup, dar și să fie singuri câteodată. Educatoarele sunt foarte apropiate de copii, îi alintă și le citesc din cărți cu povești, educându-le astfel bucuria relaționării directe cu alte persoane.

Copiii au la dispoziție zone și materiale de joacă diferite, spațiul fiind amenajat pe puncte de interes: colțul de construit, colțul cu păpuși, zona cu cărți etc. Astfel copiii pot să-și ia singuri jucăriile și cărțile de care au nevoie și astfel devin independenți și activi. În acest mod ei învață să se joace unii cu alții și să aibă grijă unii de alții.

Ieșirile zilnice în spațiul de joacă generează experiențe importante pentru a savura astfel bucuria mișcării. Astfel, jocul liber oferă copiilor posibilitatea de a-și dezvolta personalitatea, de a acumula și de a procesa experiențe sociale, de a face cunoștință cu mediul înconjurător într-un mod adecvat vârstei și de a-și dezvolta abilitățile de comunicare și creativitatea.

Prin joc, copilul învață concentrarea, continuitatea, orientarea către un scop, înțelegerea structurilor jocului, procesarea informațiilor prin repetarea trăirilor, participarea.

 

 

Copiii sunt coordonați și susținuți de noi. Copilul învață independența și anumite deprinderi, acumulând în același timp experiență. Observarea și documentarea sunt foarte importante în timpul jocului liber. Noi observăm copiii și maniera lor e a se juca pentru a elabora formulare de monitorizare a evoluției lor, foarte utile în discuțiile cu părinții.

 

Perioada de acomodare

 

Deoarece faza de trecere din mediul familial la creșă este decisivă pentru copil, faza de acomodare este tratată cu maximă seriozitate în cadrul activității pedagogice. Această perioadă constituie baza pentru toate activitățile pedagogice ulterioare desfășurate cu copilul, precum și pentru colaborarea ulterioară cu părinții.

Discuțiile sunt concepute astfel încât să asigure copilului suficient timp pentru a se obișnui, deoarece, în cele mai multe cazuri, acesta este momentul în care copilul se confruntă pentru prima dată cu separarea și despărțirea de familie.

 

 

Faza de acomodare trebuie să ajute copilul în procesul de adaptare la noua situație, pentru a se confrunta cu noul mediu și pentru a putea face față durerii, stresului și tristeții cauzate de separare. Scopul fazei de acomodare este de a elimina frica de separare a copilului de părinți. Din despărțirea de părinți se nasc sentimentele de furie și tristețe. Aceste sentimente de furie și tristețe, exprimate violent, sunt componente esențiale în gestionarea acestei situații. Specialiștii percep aceste sentimente, le acceptă și ajută fiecare copil, după nevoile sale.

 

Primele 8 săptămâni la creșă sunt considerate ca timp de acomodare pentru copiii nou-veniți.

 

Procesul de acomodare este discutat cu părinții și educatoarele înainte de intrarea copilului în grup, fiind adaptat pe parcurs, în funcție de particularitățile fiecărui copil. În primele 4 zile însă, părinții trebuie să își facă timp să rămână la creșă, aproape de copil.